DE CE NU E BINE SA IEI ANTIBIOTICE LA INTAMPLARE

6
2284

Astazi incepe Saptamana Mondiala a Constientizarii asupra Antibioticelor si profit de prilej ca sa atrag atentia asupra unor date ingrijoratoare in contextul in care vad in jurul meu foarte multe persoane care iau antibiotice sau le administreaza copiilor fara niciun fel de indicatie medicala, pe sistemul , “am auzit de la vecina ca sunt tare bune”

Antibioticele reprezintă probabil cel mai mare progres medical al ultimului secol. În cei 75 de ani de când sunt utilizate, ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. De aceea, ne dorim să putem folosi antibioticele în continuare. La fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. Candidozele şi diareea severă pot astfel de consecințe ale unui tratament cu antibiotic. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistența bacteriilor față de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecțiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; într-unele cazuri, rămân foarte puține soluții pentru tratamentul infecțiilor cu bacterii rezistente.

 

Dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecții care răspund la tratamentul cu antibiotice.

Gripa şi răceala sunt două exemple de infec ii peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice! Te vei simți mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele. Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce:

-nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede;

-ar putea face să ne simțim poate chiar și mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea postantibiotică, candidoze etc.

În plus, putem selecta apariția bacteriilor rezistente în propriul organism, cum ar Escherichia coli care ne poate cauza ulterior o infecție urinară mai greu de tratat.

 

CÂTEVA REGULI SIMPLE

 

Nu folosi antibiotice dacă nu îți sunt prescrise de un medic. Nu insista să primeşti antibiotic dacă medicul îți spune că nu este necesar.

Nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecție şi nu folosi antibiotice rămase de la un episod anterior de boală.

Nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărți antibioticele prescrise ție cu alți bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient şi cu toate riscurile menționate mai sus.

Previno infecțiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.

Evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecții respiratorii.

Din toate aceste motive, inclusiv pentru posibilitatea de a trata eficient generațiile viitoare, este foarte important să luăm antibiotice DOAR la recomandarea medicului, să nu sporim astfel rezistența bacteriilor la ele.

Va las mai jos cateva informatii pe care le-am primit de la Societatea Romana de Microbiologie:

Între 12-18 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială a Conștientizării asupra Antibioticelor. Cu această ocazie, Societatea Română de Microbiologie, în cadrul unui proiect dezvoltat în parteneriat cu Organizația Mondiala a Sănătății, va organiza pe 15 noiembrie, la Institutul National de Boli Infectioase ”Prof. dr. Matei Balș”, o conferință având ca temă rezistența la antimicrobiene. La conferință vor fi prezentate date cu privire la consumul de antibiotice, nivelurile de rezistență ale principalelor bacterii implicate în producerea infecțiilor invazive și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale din România în anul 2017.

 

Multe dintre descoperirile medicale din ultimul secol ar putea fi amenințate din cauza răspândirii rezistenței la antimicrobiene. Boli infecțioase care puteau fi vindecate, devin acum dificil sau imposibil de tratat și se răspândesc în toată lumea. De pildă, În 2016, la nivel global, 490.000 de oameni s-au îmbolnăvit de tuberculoză multidrog rezistentă și se estimează că 700.000 de persoane mor anual din cauza infecțiilor produse de bacteriile multirezistente. Tocmai de aceea, rezistența la antimicrobiene devine din ce în ce mai mult o amenințare serioasă la adresa sănătății publice globale și necesită intervenții la nivel politic, profesional și social.

 

Rezistența la antibiotice este prezentă în toate țările. Pacienții cu infecții cauzate de bacterii rezistene au risc crescut de rezultate clinice grave, chiar și de deces, și consumă mai multe resurse medicale în comparație cu pacienții infectați cu tulpini nerezistente ale aceleași bacterii. Klebsiella pneumoniae – o enterobacterie  care poate genera infecții grave ce se pot solda chiar și cu deces – este tot mai rezistenta la tratamentul cu antibiotic de rezerva (carbapeneme) și s-a răspândit în toate regiunile lumii. Este una dintre cauzele majore de infecții asociate asistenței medicale, cum ar fi pneumonia, septicemia, prezente mai ales în secții de terapie intensivă și la nou-născuti. În unele țări, din cauza rezistenței, carbapenemele nu acționează la peste jumătate dintre persoanele tratate pentru infecții cu K. pneumoniae. De asemenea, eșecul la tratamentele care au fost cele mai eficace pentru gonoree (cu cefalosporine de generația a treia) a fost confirmat în cel puțin 10 țări (Australia, Austria, Canada, Franța, Japonia, Norvegia, Slovenia, Africa de Sud, Suedia și Marea Britanie).

 

În România, situația privind rezistența bacteriilor izolate din infectii invazive  în 2016 era urmatoarea

  • Klebsiella pneumoniae: rezistenț la carbapeneme – 35,9%, locul 3 în UE;
  • Pseudomonas aeruginosa rezistent la carbapeneme – 52%, locul 1 în UE;
  • Streptococcus pneumoniae rezistent la eritromicină – 39%, locul 3 în UE, și rezistent la penicilină – 41,4%, locul 1 în UE;
  • Staphylococcus aureus, cel mai mare procent din UE de tulpini MRSA (rezistente la meticilină) 50,5%, locul 1 în UE. (conform ”Surveillance of antimicrobial resistance in Europe”, Annual report of the European Antimicrobial Resistance Surveillance Network (EARS-Net) 2016 – https://ecdc.europa.eu/sites/portal/files/documents/AMR-surveillance-Europe-2016.pdf)

 

 

Apariția și dezvoltarea rezistenței bacteriilor la antibiotice este un fenomen natural datorat mutațiilor ce apar în genele bacteriilor sau datorită unor elemente genetice exogene care se pot transmite între bacterii. Bacteriile pot dobândi mecanisme multiple de rezistență și devin astfel insensibile la mai multe clase de antibiotice, limitând astfel drastic alternativele terapeutice în infecțiile produse de aceastea. Ceea ce stă la originea răspândirii rezistenței este utilizarea excesiva sau incorecta în sectorul uman și veterinar a antibioticelor și transmiterea bacteriilor rezistente între oameni, animale și în mediu. Practicile de slabă calitate de prevenire și control a infecțiilor precum și măsurile inadecvate de igienă contribuie și ele la răspândirea acestor bacterii.

 

Așadar, rezistența la antimicrobiene este o problemă complexă care afectează întreaga societate și este determinată de o serie de factori interconectați. Intervențiile individuale și izolate au un impact limitat, astfel că este nevoie de acțiuni coordonate la nivel national și regional care să reducă la minimum apariția și răspândirea rezistenței la antimicrobiene.

 

 

 

 

6 COMENTARI

      • Nu exista in romana. La noi se insista doar cu beletristica, iar cartilor de specialitate nu le da nimeni importanta cuvenita. Oricum nu ne putem apara de absolut nimic!

        Bertrand Russell in “Impactul științei în societate”, 1953:
        “Dieta, injecţiile şi interdicţiile se vor combina, de la vârstă foarte timpurie să producă acel tip de caracter şi tip de credinţe pe care autorităţile îl consideră dezirabil şi orice critică serioasă a puterii va deveni imposibilă psihologic.

        În mod gradat, prin reproducere selectivă, diferenţele congenitale dintre conducători şi conduşi vor creşte până când vor deveni specii aproape diferite. O revoltă a plebei ar deveni la fel de negândită ca şi o insurecţie organizată a oilor împotriva practicii de a mânca carne de oaie.

        “Cred că subiectul cel mai important (politic) este psihologia maselor… Vom arăta că familia împiedică dezvoltarea individului… Deși acestea vor fi studiate în sistemul de educație, ele vor fi aservite obiectivelor clasei guvernante… Populația nu va cunoaște felul în care i se inoculează convingerile. Când tehnica se va fi perfectat, fiecare guvern care a educat generații de oameni în acest fel va putea sa controleze întreaga populație în mod eficient si sigur, fără a fi nevoie de armate sau poliție…

        Propaganda educațională, cu ajutorul guvernului, va putea să obțină rezultate într-o singură generație.

        Exista însă două puternice forțe care se opun unei astfel de politici: una este religia, iar cealaltă este patriotismul… O societate științifică nu poate fi stabilă decât sub conducerea unui guvern mondial.“

  1. Va exista, în cursul generaţiei următoare sau nu foarte departe de aceasta, o metodă farmacologică de a-i face pe oameni să-si iubească robia, creând dictaturi fără lacrimi, ca să spunem aşa, şi producând un fel de lagăre de concentrare nedureroase pentru societăţi întregi, astfel încât oamenilor le vor fi luate libertăţile, dar le va plăcea, fiindcă vor fi distraşi de la orice dorinţă de a se răscula prin propagandă sau spălarea creierelor, sau prin spălarea creierelor îmbunătăţită prin metode farmacologice. Şi aceasta pare să fie ultima revoluţie”, scria Huxley în 1956.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here